Random thoughts...

De foarte mult timp ma intreb... De cativa ani buni, de fapt. Am tot discutat cu oameni mai mult sau mai putin intelepti, cu mai multa sau mai putina experienta de viata, cu oameni mai mult sau mai putin spontani ori sufletisti... Si mi-am dat seama ca da... Da, poti sa retrogradezi o prietenie.

De fapt, e ca in relatii. La un moment dat, din diferita motive, se pierde interesul. Nu mai exista subiecte comune de discutii, nu se mai frecventeaza aceleasi locuri, apar alti oameni. Si pur si simplu se termina. E la inceput o perioada ciudata, in care parca ar trebui sa fie mai mult, dar nu e si cei implicati parca se simt obligati sa se prefaca un pic. Dar in timp pana si asta dispare. Si se ajunge la momentele de sinceritate, in care nu iti mai pasa foarte mult, in care ignori fara probleme, in care prietenii se transforma in cunostinte.

M-am tot intrebat cum se poate intampla asta... Si mi-am dat seama ca e destul de pueril, dar si adevarat...Cu cat sunt mai complexe legaturile dintre oameni, cu atat sunt sanse mai mari ca ei sa ramana prieteni in pofida tuturor lucrurilor care se intampla. Chiar cred ca in acest caz cantitatea influenteaza calitatea, in sensul in care cu cat sunt mai multe lucruri pe care oamenii le au in comun, cu atat relatia lor e mai diversa si sunt sansele mai mari ca ea sa reziste in timp.

Asa ca da... O prietenie poate fi retrogradata. Si daca nu prinzi tendinta asta in primele momente, degeaba mai incerci sa o resuscitezi. Exista momente de ruptura pe care nu le poti acoperi apoi cu superglue pentru ca pur si simplu nu mai e la fel. Spunea o data cineva mai intelept decat mine ca o prietenie care a fost ranita nu va mai fi nicicand ca inainte. Si se pare ca a avut dreptate.

E greu... Mi-e greu sa accept noua realitate si sa pretind ca ce se intampla acum e normal. Pentru ca nu e. Sau cel putin nu e cum visam si cum credeam acum cateva luni. Asta ca dovada ca din cand in cand nu se intampla asa cum vrem noi, ca din cand in cand trebuie sa acceptam ca altceva si altcineva ne influenteaza deciziile.

Pentru un drum care abia se contureaza am nevoie la inceput doar de ceea ce ma face fericita si imi da incredere. Si desi inca mai doare, e timpul sa renunt si eu si sa nu mai incerc din nou sa pun un plasture prea mic pentru o rana pe care nu o vad, nu o inteleg, dar o simt puternic zbatandu-se in mine.